Getting late

De ce intarzie oamenii?
Cred ca imi pun intrebarea asta cam de cand am terminat facultatea. Pe atunci mergeam la intalnirile @ si majoritatea oamenilor intarziau. Niciodata nu incepea la timp o intalnire.
Dupa aceea am lucrat la Ursus. Sefa mea era o superfemeie dar avea o problema: intarzia aproape tot timpul.
Stiu ca femeile intarzie dar de ce trebuie sa luam asta ca pe un fapt si ca nu se poate face ceva in privinta asta?
Cecil. Oh, aici este o poveste extrem de interesanta pe care as putea sa o transform intr-o carte de savurat seara inainte de culcare. Mai ales dupa ce ai avut o zi grea si ai nevoie de o mica relaxare.
Cecil e prietenul meu de vreo 6 ani. Am avut o perioada - vreo 2 ani - in care obisnuiam sa bem cafeaua impreuna cam de vreo 4 ori pe saptamana. Pe langa asta ne mai vedeam si la fotbal/poker/club si cred ca pot sa numar pe degetele unei maine - hai doua maini momentele in care a ajuns la timp.
Mi se pare amuzant cand imi aduc aminte asta. Si am incercat nenumarate metode ca sa-l fac sa nu mai intarzie. Si nu am reusit in niciun fel.
Eu cred ca oamenii care intarzie la intalniri, orice fel de intalnire, arata lipsa de respect fata de cel cu care se intalneste.
Totusi, de la el am invatat ceva foarte important: chiar daca intarzie, as putea sa apreciez ca totusi si-a rupt o parte din timpul sau ca sa stea cu mine la o cafea.
Pana la urma timpul este cel mai pretios lucru pe care il avem.
Asa ca nu lasa timpul sa treaca pe langa tine.

un gand de dimineata

In fiecare dimineata ne incepem viata. Cred ca am putea spune asta fara nicio urma de indoiala ca gresim cu ceva.
Unii ar putea zice ca de fapt continuam ce am inceput cu o zi/luna/an in urma. Cred ca EU am dreptate.
Pentru ca in fiecare dimineata putem sa luam decizii care sa schimbe tot ce am facut pana in acel moment.
Eu imi incep viata in fiecare dimineata. TU?

o viata intreaga

un articol extraordinar despre dragoste si despre prioritati in viata aici.

care sunt prioritatile tale?

dragoste

intotdeauna m-am intrebat de anumite chestii care pentru mine nu isi gasesc logica. unele nu pot sa mi le explic nici acum: cum putem sa ne uitam la tv, cum ascultam radio, cum putem vorbi la telefon, cum putem sa folosim internetul pe telefonul mobil in timp ce mergem cu multi km la ora.. stiu ca exista o explicatie logica dar pentru mine probabil ca vor fi neintelese o viata intreaga.
totusi, cand vine vorba de sentimente, nu exista o definitie ca pentru modul in care circula imaginea de la emitator la tv-ul de acasa. aici, fiecare poate sa aiba o definitie proprie, doar a lui.
pentru mine dragostea e cand te trezesti dimineata langa persoana iubita si zambesti uitandu-te la ea dormind.
cand ii soptesti la ureche ca trebuie sa se trezeasca si ea te roaga..cu ochii intredeschisi.. sa o mai lasi 5 minute. si tu zambesti.
cand iti duci copilul la gradinita si el te strange in brate inainte sa intre inauntru.
cand cauti in magazin produsele de care ai nevoie ca sa gatesti ceva special pentru voi doi. si stii exact ce ai nevoie pentru ca nu faci nimic la intamplare.
cand iese de la gradinita si alearga spre tine. si pe drum iti povesteste cum a desenat pe perete cu carioca si l-a certat domnisoara invatatoare. si ca nu o sa mai faca. si pare suparat. dar ti-a zambit cand te-a vazut.
cand ajungi acasa si va asteapta cu masa calda. si va spune sa va spalati pe maini inainte sa va asezati. cu zambetul pe buze.
cand iesi la plimbare si iti ia mana intre mainile ei. si se uita la tine ca si cum numai tu esti acolo. si simti ca inima iti iese din piept. si zambiti amandoi.
cand vorbesti cu ea si ea continua ce ai inceput tu sa zici.. si va pufneste rasul in acelasi timp.
cand unele lucruri nu merg asa cum ti-ai dori. si iti vine sa plangi, sa tipi. si te intorci spre ea si te strange in brate. si simti ca totul va fi bine.
cand va planuiti visurile separat si totusi ele sunt impreuna.

choices

every day we make choices: we choose what to eat in the morning, we choose what clothes to wear, we choose what to do first that day.
but what do you do when it's a hard choice? not food or clothes but choices that affects you for a longer period of time, for a lifetime.
what do you do when it involves other people? and you know that your choice is not the one they want. at least not at that moment.
should you be strong and make the decision that is good for you? or the one that you think it's good for you..

true friends are always there for you to listen and give advice when needed. but the hard choices YOU have to make for yourself.

at the end the most important thing is where you see yourself in years. as a good friend told me once " at evening arriving at the house with white fence and lights turned on"..

where do you see yourself in years?

where do you see yourself in 50 years?

one day

I'm sorry that everything turned up this way.
There was no moment in my life for me to think that this would happen, but it did.
I'm sorry.
I'm sorry things are not the way we planned.
But in my heart I feel that it will come a day when you will say "multumesc".
I think you are on the right path, the path for you and where I couldn't be.
You will be in my heart forever. And not that crazy girl from highschool but the one I grew up with for four years.
Good luck in your journey!

Teo has only 4 years

I wanted it for me. I didn't thought of making it public or to advertise it.
But when Stefan asked his friends/followers to spread Teo's story with their blogs/social networks I thought that I can't do it with mine cause there aren't so many people aware of it. Not anymore.

Teo needs 140.000 euros for the surgery and another 800 euros monthly for treatment. You can help her by donating - yourself, raising money from your friends/colleagues/neighbours and after that donating them, raising awareness of the case.

More information here and here.

Thank you in advance.